Istoria

Atestat la 8 iunie 1711. Notă statistică. Suprafaţa – 16,9 kmp. Distanţa pînă la or. Anenii Noi – 20 km. R. Bîc. Biserica „Naşterea Maicii Domnului” (1863).

Nepreţuite valori arheologice au fost descoperite de specialişti lîngă Calfa de astăzi: o vatră de sat şi un cimitir de la sf. mileniului II î. Hr., o vatră de sat din sec. IV-III î.Hr., 5 vetre de sate părăsite din sec. II-IV d. Hr. şi 7 vetre de sate din sec. VII-XI e. n. Pe malul lacului de pe r. Bîc, pe suprafaţa unui promontoriu cu maluri abrupte, locuitorii acestor locuri în evul mediu timpuriu au făcut o cetate cu şanţuri de apărare şi valuri de pămînt.

S-a stabilit că cetatea de la Calfa a fost făcută şi a existat în sec. VIII-X e. n. Investigaţiile de mare amploare efectuate la cetate au scos la lumina zilei 23 de resturi de locuinţe şi mai multe obiecte tipice pentru diferite epoci ale istoriei Moldovei. S-a mai stabilit că pe locul unde în sec. VIII-X a existat cetatea, oamenii au locuit din epoca bronzului (mileniul II î. Hr.).

Săpăturile arheologice din 1964-1968 au dat de 6 morminte, dar fără inventar, cu excepţia unuia, în care s-a găsit un cercel şi o cataramă de fier. S-au mai găsit obiecte de import bizantin din sec. VI-VII, IX-XIII, mărturie a legăturilor economice cu ţările civilizate din Balcani şi de pe ţărmurile Mării Mediterane.

Pe moşia satului mai sînt şi 6 movile funerare rămase de pe urma nomazilor veniţi din stepele asiatice, hoinărind cu turmele de vite în căutarea păşunilor mănoase şi a localităţilor bogate pentru a le prăda. Ele conţin informaţii despre confruntările băştinaşilor cu nomazii războinici sute de ani în urmă.

În cartea călătorilor străini despre ţările romane găsim satul Calfa atestat cu 8 iunie 1711. Apoi urmează încă o jum. de secol de tăcere. Cercetătorul A. Zaşciuc pomeneşte Calfa la înc. războiului din 1770, cînd generalul Panin a trecut la 29 iunie Nistrul la Egorlîc şi a străbătut în drum satele Molovata, Ustia, Vadul lui Vodă şi Calfa, ducîndu-şi armatele spre or. Tighina, pe care l-a luat la 15 septembrie.

Apoi, în 1794, moşia satului intră în posesia lui Ianache Cantacuzino. Acesta face testament de moştenire, prin care lasă feciorului său Constantin un rînd de sate, printre care şi Calfa.

În apr.1835 satul avea 281 de locuitori mai departe proprietate de stat. În 2001 satul are gimnaziu, 2 biblioteci, oficiu postal, 5 magazine particulare, cămin cultural, punct medical. (Victor Ladaniuc, Localităţile Republicii Moldova)